Atac Brusc

Fată de 20 de ani moare subit la Londra în brațele tatălui ei. Paramedicii s-au luptat timp de o oră și jumătate pentru a-i salva viața lui Libbey Peverall, după ce fetei i s-a făcut rău brusc.

Atac brusc

O familie a rămas distrusă după ce tânăra fată de 20 de ani s-a prăbușit și a murit brusc în brațele tatălui ei, în ciuda eforturilor sale de a încerca să-i salveze viața. Libbey Peverall, care avea doar 20 de ani, nu se știa că ar avea vreo afecțiune de sănătate atunci când a murit brusc, într-o scenă traumatizantă în casa familiei ei din West Drayton, în cartierul londonez Hillingdon, în 20 februarie.

Cu toate acestea, unii oameni considera utila concentrarea atentiei asupra unui obiect. De exemplu, concentrarea pe miscarea limbilor unui ceas poate fi extrem de utilia pana cand simptomele atacului de panica dispar.

Trebuie sa se cunoasca faptul ca nu se va muri din cauza atacului de panica. Din cauza batailor puternice ale inimii si a hiperventilatiei, creierul poate intelege ca moartea este iminenta, acest lucru producand si mai multa panica.

Terapia cognitiv-comportamentala este considerata a fi standardul de aur al tratamentului atacurilor de panica. Aceasta terapie se concentreaza pe educarea pacientilor cu privire la tulburarile lor, identificand si gestionand gandurile si temerile. Psihologul va reusi, in urma efectuarii sedintelor, sa identifice cauza si sa o elimine.

Simptomele atacului de panică pot fi foarte înspăimântătoare și angoasante. De obicei, acestea apar brusc, fără niciun motiv aparent. În cazul tulburării de panică, atacurile apar în mod regulat. Unii oameni au 1-2 atacuri pe lună, iar alții au mai multe atacuri pe săptămână.

Evenimente de viață traumatice. Tragediile, cum ar fi pierderea unei persoane dragi, declanșează uneori un atac de panică și anxietate. Aceste sentimente se pot manifesta imediat după eveniment sau pot apărea brusc ani mai târziu.

Predispoziție ereditară. Se crede că riscul de atacuri de panică recurente este mai mare la persoanele care au o rudă apropiată cu aceeași tulburare, dar baza genetică a acestui lucru nu este încă înțeleasă.

O tendință de a exagera. Există o teorie conform căreia persoanele care au atacuri de panică au tendința de a exagera gravitatea unor simptome minore, declanșând un atac de panică.

Tulburarea de panică și atacurile de panică sunt de obicei diagnosticate de un psihoterapeut sau de un psihiatru. Medicul vă va cere să vă descrieți simptomele, cât de des apar și în ce situații. Discutarea sentimentelor, a emoțiilor și a vieții private cu un străin poate fi dificilă, dar nu trebuie să fiți anxios sau rușinat. Medicul trebuie să înțeleagă simptomele, astfel încât să poată pune diagnosticul corect și să vă prescrie cel mai bun tratament.

Psihoterapia s-a dovedit a fi un tratament pe termen lung pentru tulburarea de panică și este recomandată. De obicei, se folosește terapia cognitiv-comportamentală și este considerată a fi una dintre cele mai eficiente psihoterapii pentru această afecțiune. Aceasta constă în întâlniri regulate cu un psihoterapeut care discută cu persoana respectivă reacțiile sale la atacul de panică, precum și gândurile sale din timpul atacului.

După ce identifică gândurile și convingerile negative, persoana începe să lucreze pentru a le înlocui cu unele mai realiste și mai echilibrate, cu ajutorul psihoterapeutului. Terapeutul îl învață pe pacient cum să își gestioneze comportamentul și emoțiile, astfel încât să fie mai ușor să facă față unui atac de panică în viitor. De exemplu, el poate arăta exerciții de respirație pentru a vă ajuta să vă calmați în timpul atacului.

Sesiunile de terapie de grup nu sunt posibile doar față în față, ci și de la distanță. Unele organizații vă permit să primiți sprijin și ajutor prin telefon sau prin poștă. Puteți discuta despre atacurile de panică pe forumuri precum aici sau aici.

Antidepresivele sunt utilizate pentru a trata atacurile de panică, la fel ca în tratamentul depresiei: inhibitorii selectivi ai recaptării serotoninei și antidepresivele triciclice. Acestea pot avea nevoie de 2-4 săptămâni pentru a acționa, așa că este important să nu încetați să le luați prea devreme, chiar dacă nu par să funcționeze. Este posibilă întreruperea unui tratament medicamentos prescris doar atunci când medicul vă indică acest lucru, reducând treptat doza.

Durata tratamentului depinde de modul în care organismul reacționează la antidepresiv. Chiar dacă un atac de panică nu pare să apară din nou, este necesar să se continue tratamentul timp de 6-12 luni. Oprirea prematură a tratamentului crește riscul unei recidive. Unele persoane trebuie să ia SSRI mai mult de 6-12 luni. Atunci când medicul decide că este sigur să întrerupeți tratamentul, doza de SSRI va trebui redusă treptat. Ca și în cazul altor antidepresive, nu trebuie să încetați să luați medicamentul de unul singur. Acest lucru poate duce la simptome de sevraj caracterizate prin următoarele:

2. În timpul unui atac de panică, amintiți-vă că gândurile și sentimentele înfricoșătoare vor trece mai devreme sau mai târziu. Vă puteți concentra asupra unui lucru sigur și vizibil, cum ar fi să urmăriți trecerea timpului pe un ceas sau să vă uitați la produsele de pe raftul unui magazin.

Diferite tehnici de relaxare, cum ar fi masajul și aromaterapia, sunt bune pentru a ușura tensiunea între atacuri și pentru a ușura desfășurarea atacului în sine. Yoga și pilates pot fi, de asemenea, de ajutor. Există, de asemenea, exerciții de respirație și tehnici de relaxare care pot fi folosite pentru a ameliora simptomele în timpul unui atac.

Persoanele care au avut atacuri de panica s-ar putea teme ca aceste trairi vor reveni, incat vor ajunge sa evite anumite situatii (sa iasa din casa, sa intre in contact cu alte persoane etc.). Deoarece atacurile de

Simptomele tulburarii de panica debuteaza adeseori in adolescenta tarzie sau la inceputul vietii adulte si afecteaza mai mult femeile decat barbatii. Factorii care pot creste riscul de a dezvolta atacuri de panica sau tulburare de panica pot fi genetici, biologici sau psihologici:

Nu toate persoanele care au atacuri de panica au si tulburare de panica. Pentru diagnosticul tulburarii de panica, in Manualul statistic si diagnostic al tulburarilor mentale (Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders -DSM-5), publicat de Asociatia Psihiatrilor Americani, sunt luate in considerare urmatoarele aspecte:

Chiar daca ai atacuri de panica, insa nu ai un diagnostic de tulburare de panica, poti beneficia de tratament. Daca atacurile de panica nu sunt tratate se pot agrava si dezvolta in tulburare de panica sau fobii.

Tratamentul poate contribui la reducerea intensitatii si a frecventei atacurilor de panica si iti poate imbunatati calitatea vietii. Principalele optiuni de tratament sunt psihoterapia si medicamentele (abordare psihofarmacologica). Pot fi recomandate unul sau ambele tipuri de tratament, in functie de preferinta, istoric, severitatea tulburarii de panica si daca ai acces la terapeuti care au pregatire speciala in tratarea tulburarii de panica. De asemenea, tratamentul poate include:

Rezultatele tratamentului cer timp si efort. Vei incepe sa vezi ca simptomele atacurilor de panica se reduc in cateva saptamani si, de cele mai multe ori, simptomele se reduc semnificativ sau dispar cu totul in decurs de cateva luni.

Medicamentele pot contribui la reducerea simptomelor asociate cu atacurile de panica precum si cu depresia, in cazul in care si aceasta reprezinta o problema. Anumite tipuri de medicamente sunt dovedite ca fiind eficiente in gestionarea simptomelor din atacurile de panica:

Un atac de panică este caracterizat de apariția bruscă, intensă, a stresului sau a fricii. Aceste emoții se intensifică pentru aproximativ 10 minute, după care încep să se estompeze. Atacurile de panică pot apărea în orice moment al zilei sau al nopții. Oamenii pot experimenta un atac de panică fără avertisment. Alții pot avea atacuri frecvente, neașteptate. Cei care au atacuri frecvente de panică pot începe să identifice anumiți factori declanșatori, cum ar fi stresul la locul de muncă sau teama de a zbura. Cu toate acestea, atacurile nocturne de panică se pot întâmpla fără un factor declanșator, trezind persoana din somn. Citiți mai departe pentru a afla mai multe despre atacuri de panică în somn, cauzele lor, modalitățile de a face față și tratamentele posibile.

Există foarte puține cercetări asupra atacurilor de panică nocturne, totuși, medicii nu sunt siguri ce determină apariția acestora în timpul somnului. Când are loc un atac de panică noaptea, persoanei în cauză îi poate fi dificil să se relaxeze din nou.

Atacurile de panică sunt legate de anxietate. Anxietatea poate provoca simptome fizice. Diferența între un atac de panică și anxietatea generală este viteza de declanșare și intensitatea simptomelor.

Un medic poate evalua o persoană pentru a determina dacă a suferit un simplu atac de panică, dacă are tulburare de panică sau dacă are o altă afecțiune, cum ar fi boala cardiacă, care ar putea prezenta simptome similare.

Prin această terapie, un psihoterapeut ajută pacientul să își confrunte și să înțeleagă simptomele unui atac de panică într-un mediu controlat, sigur. Odată ce frica este remediată, terapia cognitiv comportamentală poate ajuta pacientul să evite atacurile viitoare.

Cea mai bună formă de prevenție este de a dezvolta un plan de tratament cu un medic și continuarea acestuia. Terapia și medicamentele sunt ambele metode foarte eficiente pentru a ajuta la prevenirea atacurilor viitoare și pentru a face simptomele mai ușor de gestionat.

"Atac raider" - un termen vedetă şi un fenomen periculos pentru companiile din Republica Moldova. Neputincioşi, adevăraţii proprietari ai capitalului rămân peste noapte în afara jocului patrimonial. Scheme cât se poate de încurcate, "ţări-canale de scurgere a banilor" cât se poate de îndepărtate şi dubioase, câştigători mascaţi - acestea sunt elementele unui atac raider de succes. Iar în această ordine de idei, Republica Moldova capătă imaginea unui stat al tuturor posibilităţilor... în manieră de escrocherie. 041b061a72